Schimbări, mutări și mutări în interes de serviciu

Zic să începem în ordinea de pe tricouri și să ne aplecăm atenția asupra unui lucru ce nu e ușor de neglijat, respectiv schimbările din funcție. 

Pentru o mică incursiune în istoria vremurilor penitenciariste, schimbarea din funcție a unui polițist de penitenciare se caracteriza prin manifestarea de voință a acestuia, însă, astăzi, schimbarea din funcție a cunoscut o modalitate noua de exprimare a voinței exterioare și aspectele generale privind consimțământul s-au materializat prin condiții de acceptare a regulii.

Vă întrebați ”care regulă”. E simplu, regula în care directorul, acum, după obținerea avizelor de la sectoarele de activitate și atunci când este necesară departajarea mai multor solicitanți, APROBA DE PRINCIPIU, pe baza nevoilor instituționale și oportunității. 

Vai, nu știu pentru alții cum sună, dar pentru mine este formidabil. Trebuie să recunosc că am citit de 4 ori până să ajung să trag concluzia asta, sens în care, vă las mai jos fragmentul prin care, directorii de unități, în baza nevoilor instituționale și oportunității, RESPING solicitările de schimbare din funcție. 

  • Cererea de schimbare din funcție înregistrată la secretariatul unității se repartizează structurii de resurse umane. Structura de resurse umane verifică îndeplinirea condițiilor de ocupare a postului și solicită avizul șefului ierarhic imediat superior sau coordonatorului sectorului de activitate din care se solicită schimbarea, respectiv al șefului ierarhic imediat superior sau coordonatorului sectorului de activitate unde se solicită numirea.
  • (2) Cererile de schimbare din funcție care nu fac obiectul schimbării sectorului de activitate și pentru care nu este necesară departajarea mai multor solicitanți se analizează în consiliul de conducere al unității și se supun aprobării directorului unității, pe baza îndeplinirii condițiilor de ocupare a posturilor, nevoilor instituționale și oportunității.
  • (3) Cererile de schimbare din funcție care fac obiectul schimbării sectorului de activitate și/sau pentru care este necesară departajarea mai multor solicitanți se analizează în consiliul de conducere al unității și se supun aprobării de principiu a directorului unității, pe baza îndeplinirii condițiilor de ocupare a posturilor, nevoilor instituționale și oportunității.
  • (4) Cererile aprobate de principiu de către directorul unității, care nu fac obiectul schimbării sectorului de activitate și pentru care este necesară departajarea solicitanților, rămân în gestiunea structurii de resurse umane, în vederea continuării activităților specifice procesului de schimbare din funcție.

Și stați, asta nu e tot, pentru că poate există posibilitatea ca directorului să-i fii pe plac, iar tu ca solicitant al manifestării de voință ai primit avizul de principiu de la el, e bine totuși să fii pe placul tuturor, sens în care, cu relevanță directă în ceea ce privește specificul funcției și al domeniului, te califici pentru faza preliminară a campionatului mondial de schimbare, respectiv pentru probe. 

Asta nu e tot, dacă reușești să treci și de etapa probelor, nici atunci nu te numeri printre câștigătorul manifestării de voință. Ești doar aproape de ceea ce legea o numește ”comisie de departajare”.

BUN…

Acum o să facem un mic joc de imaginație, știți emisiunile de talente în care criticile constructive interpretărilor concurenților se finalizează prin trei de da, iar la final cu puternicul slogan: ai 3 de da, mergi în etapa următoare”.

Eeeee, în opinia subsemnatului, cred că de aici s-au inspirat când au ales metoda asta de selecție, doar că, gândindu-mă și la cele menționate de managerul ministerului de interne ca frățior al structurii de apărare, ordine publică și securitate națională, SISTEMUL NU A AVUT SUFICIENȚI JURAȚI SĂ JUDECE CERERE DE SCHIMBARE și a rezumat etapa secțiilor la unu. 

Dintr-un juriu de talente cu 3 protagoniști jurați, a rezumat totul la un singur om, specialistul unității, respectiv directorul, care să acorde avizul de principiu, deci, înlocuim sintagma: ”ai 3 de da, mergi în etapa următoare”, cu: ”ai da de la director, doar tu mergi mai departe”.  

Bine, emisiunea de talente ce presupune manifestarea voinței de schimbare a funcției a înlocuit etapa premergătoare preselecției cu probele, iar votul publicului cu comisia de departajare. 

Vedeți, câte asemănări, sigur inițiatorul proiectului de lege e pasionat de Vocea României.

Trecând într-o lumină puțin mai serioasă, cu toate că nu-mi e caracteristică, e incorect, nedrept, injust, nelegal, imoral, incoerent, lipsit de orice MECANISM DEMOCRATIC CAPABIL DE A CONTROLA și de a EDIFICA rațiunea atribuirii APROBĂRII DE PRINCIPIU. 

Să concluzionez, pentru că sistemul penitenciar permite astfel de lămuri ulterioare prin adrese, decizii și dispoziții, în opinia subsemnatului, propun să binevoiți a reveni și a dispune ca: nevoia instituțională și oportunitatea funcțiilor să fie decisă de către consiliul de conducere cu avizul de principiu al sindicatului constituit la nivel de unitate, iar directorul să aibă atributul acordării aprobării de principiu, așa cum are orice manager de instituție. Un rol formal, echidistant și imparțial ce izvorăște din decizia nevoii instituționale și oportunității, stabilite de consiliul de conducere cu avizul de principiu al sindicatului constituit. 

Știu că nu am epuizat în totalitate subiectul, dar sunt convins că situația mă va face să revin la el, motiv pentru care, pentru astăzi atât, dar mâine vă promit să revin cu povești despre mutări și mutări în interes de serviciu, în baza noilor reglementări.