Viziuni versus promisiuni!

Publicat în FPP

Viziunile sunt definite ca fiind reprezentări reale create pe baza impresiilor primite anterior prin simțuri, pe baza concepțiilor proprii, fundamentate de trăiri anterioare , rezultanta fiind proiectii imaginare a unei realități viitoare.

Aplicarea unei viziuni manageriale , care să conducă la rezultatul așteptat ține , in mare masură , de :

  • Acuratețea viziunii manageriale,
  • Determinare,
  • Cuplarea echipei care trebuie să creadă in viziunea managerială,
  • Proiectarea tehnică a pasilor care să stabilească o evolutie etapizată ,
  • Reusura umană si financiară disponibilă etc.

Nu este suficient ca un sistem să aiba un vizionar ca lucrurile să se și intâmple, nu este suficient să existe o dorință singulară pentru infăptuirea unui crez, este nevoie de mult mai mult; și o parte din componentele unei rețete au fost prezentate mai sus.

Un factor important ce ar trebui avut in vedere este data de opozitia pentru schimbare și de aici ar trebui gândite soluții pentru determinarea conservatorilor de a lua parte la noua viziunea managerială.

Nu este recomandat ca schimbările să se impună brusc , literatura de specialitate in ale managementului recomanda schimbari de pană la 25% din sistemul managerial existent, pentru a evita așa-numitul opoziționism generat de :

  • Neasumarea noii viziuni manageriale,
  • Teama de schimbare,
  • Apararea stării de confort,
  • Apararea unor beneficii consolidate in timp etc.

Idealul , pentru schimbarea etapizată a viziunii manageriale, este stabilit pentru un procent de maxim 25% din ce se intâmplă in prezent.

Insistând in a depășii acest procent, riști ca toate lucrurile bune să se strice din cauza declansării fenomenului de opozitie.

Sistemul penitenciar, prin traditie, e unul conservator, cu un stil managerial greoi , creat in ani de zile prin stiluri manageriale asemănătoare, ce au fost perpetuate din conducere in conducere.

Poate a fi oportună o dinamizare , flexibilizare si modernizare a stilului managerial , asta insemnând nu intărire autoritătii unui singure functii( director) , ci crearea unui stil managerial care intărește munca in echipă , decizie prin consens si nu impunerea unei singure dorințe. Doar asa toti factorii implicati in procesul de management au simtul că participa la dezvoltatea și implementarea unei viziuni manageriale și nu sunt tratați ca simple instrumente ale unui vizionar; și aici includ directorii adjuncții și celelalte funcții de conducere. Idealul ar trebui să conducă spre dorința de apartenență la viziunea managerială a fiecărui angajat al sistemului , dar asta este prea puțin probabil să se intâmple in curând când incă discutăm si impărtim valoarea anagajaților intre agenți si ofiteri și nu pornim o constructie având la bază specialistul din fiecare dintre aceștia. In anii de carieră am intâlnit foarte buni profesioniști din ambele categorii profesionale si , deasemnenea, am intâlnit angajati care nu trebuia să ne fie colegi, insă asta nu m-a determinat niciodată să gandesc că o intreagă categorie profesională ar fi intr-un fel sau altul.

Noul director geneneral al Administrației Naționale a Penitenciarelor, atât in timpul concursului pentru ocuparea funcției, cat si intr-un interviu recent acordat unei publicații si-a exprimat părți din propria viziune manageriala, anganându-se la:

  • construirea a aproximativ 7800 locuri de cazare,
  • anagajarea a 1000 de politiști de penitenciare până in Decembrie 2021,
  • Ocuparea posturilor de specialisti in domeniul medical si economic in procent de 80%,
  • Oferirea de 7000 locuri de muncă pentru persoanele private de libertate etc.

Retrospectiv avem, intr-un an de zile de pandemie generată de covid:

  • 1300 de angajati care au fost infestați,
  • 1320 de detinuți infestați,
  • In prezent 44 de detinuti si 3 angajati cu covid,
  • Multi colegi cu experiența pensionati,
  • Colegi noi incadrați, fara experiența,
  • 12 000 de angajati dintr-un necesar de 16 000.

Pornind doar de la aceste cifre prezentate suntem datori ca impreună să construim.

Succesul, sau esecul, sunt date de viziunea managerială și abilitățile celor in drept de a face ca echipa să functioneze in parametri normali ( și când zic echipă mă refer de la ultimul angajat in sistem și până la cel mai experimentat) .

Nimic nu este mai benefic pentru o entitate decât spiritul de apartenență și de coparticipare a tuturor angajaților la infăptuirea unui deziderat despre care cred că este și al lor și cred că asta poate da diferenta intre viziuni și promisiuni!