Leadership

Publicat în FPP

Uneori ne păcălim și atribuim intenții bune oamenilor care in final , obositi să se tot prefacă, ies la suprafață așa cum sunt ei și in momente de impas existential iși ascund interesele personale sub masca principiilor pe care le tot invocă atunci când vor să pară altfel decât sunt.

Perioada asta ne tot invârtim să punem pe făgaș o reformă , din pacate sistemul e putred, constuit pe un sistem al intereselor personale și de grup, de vre-o 10 ani incoace.

Din 38 de penitenciare, 34 și in curând 36 sunt conduse de directori imputerniciti, iar istoria ne-a demonstrat că in mare majoritate a cazurilor nu i-au recomandat capacitățile manageriale ci prietenii.

De câte ori se intâmplă schimbări pe la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor , directorii obedienti nu mai prididesc din laude și ofrande la adresa celui care detine puterea si, in speța, decizia ca ei să rămână la butoane. De curând funcția de director general era girată de o doamnă. Să auzi laude: ce bine, era cazul ca sistemul să fie condus și de o femeie, e o nouă abordare, un suflu nou, are viziune , bla, bla, bla.

Nici nu trecu mult de când la cârma ANP a fost instalat un bărbat că acelasi obedient nu mai prididea de noi laude și osanale: ce bine că sistemul a revenit la normal, nu poti pune o femeie pe functie de dg, se cunoaște diferența aia ne inebunise de cap cu mesaje și raportări, se cunoaște schimbarea, era nevoie de o noua abordare, acum chiar există un vizionar in sistem și iar bla, bla, bla 🤣.

Uneori asculti personajele și ești prea stânjenit să le amintești ca doar in urmă cu ceva timp facea plecăciuni si adulatii la o altă poartă având o abordare total diferită. Cred că aceste cazuri nu sunt singulare , ci sunt specifice câinior sistemului care iși schimbă des stăpânul in funcție de cine ii hrănește.

Este evident că nu toti suntem inzestrati cu abilități de a recunoaste funcționarile si relațiile disfunctionale ale unor indivizi, este mai mult produsul unor inzestrări care vin pe parcursul vieții , insă atât de defazati au inceput să pară unii in disperarea lor de a ocupa functiile incât de departe ii vezi cu ochiul liber.

Cred că este important ca o reformă adevărată a sistemului să inceapă chiar de la vârf, prin ocuparea funcțiilor de dga, directori de directii și directori de unitate prin concurs. Este de neacceptat perpetuare imputernicirilor si creaza o adevărată vulnerabilitatea punerea in functii a unor indivizi care nici măcar nu au fost testați psihologic și avem foarte multe cazuri in ultima perioadă in care sinistre personaje care au beneficiat de functii prin imputernicire să se pensioneze pe caz de boală, cu afectiuni psihice.

Seful toxic, validat prin imputernicire, conduce echipa numai cu bătul, neavând experienta leadership-ului , confundând masele de oameni cu cirezile de vite, iar neșansa unor astfel de angajați, cu un astfel de sef, dă nastere uni mediu toxic, in care angajații au parte numai de critici și jigniri, nu si de feedback pozitiv, iar lauda este rezervată numai unui grup restrans de angajați, cei din jurul toxicului, care joacă la rândul lor rolul obedienților, incurajând compoetamentul șefului toxic.

Obsesia de micromanagement ( stă cu ochii pe tine să vadă dacă faci lucrurile in amânunt, te vânează la locul de muncă să observe dacă ai abateri de la reguli, incepând cu prezenta la serviciu, stând deghizat in fel de fel de roluri artistice, incepând cu fumătorul inrăit, gosodarul care verifică la prima ora a dimineții dacă se deschide firul de iarbă și terminând spre seară cu rolul bunei gazde care te insoțeste pana la poarta) , incurajarea turnatoriei, bârfei și micro conflictelor si chiar bullying-ul sunt instrumentele sefilor toxici, neștiind altă care prin care să conducă o organizatie.

Genul acesta de sefi, uneori sunt inconsecventi , uită ce au dispus, și ca să nu pară prosti dau vina pe subordonati , acuzându-i că aceștia au uitat ce au dispus ei, crează competiții neloiale intre angajați , de dragul competițiilor , nu- i interesează angajații dincolo de performanțele profesionale, nu- i intereseaza echilibrul la muncă si in viața personală, ei inșisi neavând viața personală, sacrificând totul din dorința bolnavă de a ocupa functii , care sa le dea puterea, cu orice preț.

Opusul șefului toxic este liderul. Acesta inspiră oamenii să-l urmeze, este model profesional, incurajeaza relationarea corectă intre angajați , motivează și este asertiv.

Alături de obiectivele organizatiei acesta are in egală măsură in atentie și felul in care angajatii se simt si cu cum rezineaza acestia cu proiectele manageriale.

In orice formă de director te-ai afla, numit prin imputernicire, sau concurs, NU fi ticălos.

Ticălosenia duce la degradarea sănătății angajator, demotivează și influentează negativ performanța entitătii.

Sperăm că sistemul se vă curăța cât mai curând de ticăloși, acesti parveniți in management care au căpușit aproape toate functiile de conducere , acesti urechiști ai sistemului ale căror comportamente au fost tolerate si incurajare in ciuda tuturor evidentelor.