A.N.P. incalcă drepturile constituționale ale angajaților!

Publicat în FPP

Polițiștii de poliție penitenciară lucrează sub coordonarea ministrului justiției și chiar ei sunt supuși injustiției, iar cei care ar trebui să nu tacă , tac.

Federația Polițiștilor de Penitenciare a apărut urmare a dorinței de reformare a activitătii sindicale a unor sindicate care de ani buni nu se mai regăseau in modalitatea de reprezentare. Intr-un timp foarte scurt această organizație sindicală, care in centru acțiunii are nevoile reale ale membrilor de sindicat, a reusit să se infiinteze legal, să obtină reprezentativitatea pe sector de activitate, să fie parte in acordul colectiv, să fie parte in comisia tripartidă si membru titular in comisia de dialog social a Ministerului Justitiei.

Pentru noi numarul este doar o cifră, faptele demonstrează eficiența unei organizații sindicale in interesul membrilor.

Revenind la subiect, vă comunicăm că incercăm să rezolvăm lucruri amânate, sau neluate in agendă pentru rezolvare și două aspect de inteteres pentru toți polițiștii de penitenciare si pentru care la sfârșitul anului trecut am dat startul protestelor, alături de Cartel Alfa, a fost și salarizarea inechitabilă, incorectă si aici avem doua aspecte:

  1. Acordarea sporului de specialist de clasă, care a tot fost tergiversat și pentru care am pus presiuni constante și astăzi se află in procedura de transparentă decizională, urmând a fi semnat de către ministrul justiției,
  2. Aplicarea deciziei 51/2019 privind plata salariului la nivelul maxim al functiei, subiect care il abordăm in acest articol.

Incă de la apariția acestei decizii am observat opozitia ANP/MJ in a aplica această decizie, motivul fiind simplu de dedus, implicațiile financiare care derivă din aplicarea acesteia.

Managementul sistemul penitenciar a dovedit in timp că este foarte refractar la noutăți, putem spune că este exagerat de conservator și nici un drept al angajaților nu a fost acordat ca o consecință normală si firească ce rezidă din prevederile legale , ci a fost nevoie de lupte și incordări.

Asa se intâmplă si in acest caz si pentru a trage de timp ANP a dat un grup de lucru care să clocească decizia până la momentul oportun, prefăcându-se că o intorc pe toate părtile pentru a găsi soluții opozabile polițiștilor de penitenciare. După mai bine de 1 an și ceva, rezultatul grupului de lucru, din care nu a făcut parte federația noastră, a concluzionat că sunt 5 funcții in sistemul penitenciar care nu mai sunt in nomenclatorul functiilor și le-au propus spre transformare, dar nu despre asta era vorba in decizia 51/2019 a ICCJ. Din punctul nostru de vedere a fost doar o figurație cu scopul de a trage de timp; stiți cum e, când vrei să ingropi o problemă sensibilă, dai un grup de lucru.

Săptămâna trecută Federația Politiștilor de Penitenciare a acceptat invitatia noului director general al ANP și a desemnat reprezentanti in grupul de lucru, insă avem propria abordare. Nu acceptăm să girăm lungirea oferirii unei soluții legale pentru aplicarea deciziei 51/2019 , prognozăm că sunt necesare 2 intâlniri pentru a se lua o decizie. Simțim pozitia ANP prin care se caută mai mult solutii pentru neacordare.

Poziția noastră a fost și va fi fermă, in acord cu Decizia Curtii Constitutionale a României nr. 129/ 10.03.2016, ” pentru muncă egală, drepturi egale”.

Potrivit doctrinei dreptului muncii, pentru cel care prestează o activitate, salariul/remuneraţia reprezintă un raport între efortul depus şi câştigul obţinut. Din punct de vedere juridic, prestarea muncii şi salarizarea sunt obligaţiile principale ce rezultă din încheierea raportului juridic de muncă. Unul din principiile sistemului de salarizare din dreptul naţional, rezultat din art. 41 alin. (4) din Constituţie şi din art. 6 alin. (3) din Codul muncii este acela că, „pentru muncă egală sau de valoare egală, plata trebuie să fie egală”. Or, acest principiu de ordine publică, constituţională, exclude orice discriminare în materia salarizării, astfel încât diferenţierile de salarizare la acelaşi angajator nu se justifică, motivează CCR.

Nu mai credem de mult in argumentele oferite de specialiștii ANP, cunoscând principiul interpretării actelor normative in funcție de ce vrea angajatorul. Nu credem in posibilitatea ca armata de juriști a ANP să nu inteleagă vointa leguitorului, credem in fidelitatea lor fața de manageri, chiar dacă asta inseamnă reinterpretarea normelor. Un exemplu recent in avem in cazul acordarii drepturilor salariale pe timpul efectuării concediilor de odihnă si noi spuneam că angajatorul nu platește corect,.ci ne fură, indicând și baza legală aplicabilă, fată de care juriștii angajatorului au făcut fel de fel de interpretări, insă au fost contrazisi de instantele de judecată in cazul proceselor pe care sindicatele le-au câștigat. Lovitura de gratie le-a fost dată de ICCJ in luna decembrie 2020 çând , in cadrul unui RIL,au decis in acord cu interpretarea sindicală. Se asteaptă publicarea in MOF apoi toți politiștii de penitenciare vor fi plătiți corect pe timpul cât se află in efectuarea concediului de odihnă.

Acum suntem in speța aplicării Deciziei 51/2019, si iar o luăm de la capăt cu interpretările ANP. Va fi o luptă de uzură, dar ca si in cazul co, vom căștiga in final, rămânând regretul timpului si energiei pierdute pentru lucruri ce ar trebui să fie simple.

Cât timp membrii grupului de lucru au asudat să gaseasca cele 5 functii ” neconforme” , ICCJ , prin decizia 8/ 2021, publicată in MOR la data de 02.04.2021, ne validează interpretarea.

Mai clar , dovedește că ANP nu are capacitatra să țină ritmul cu modificările și aplicările corecte ale acestor modificări legislative.

Așa cum intelegem noi interpretarea Deciziei 8/08.02.2021, angajatorul trebuia să facă reincadrarea pe functii atunci când s-a aplicat salarizarea din legea 153/2017 si să salarizeze angajatii la nivelul maxim al functiei.

A ratat atunci startul, nici acum nu ar fi târziu sa-și indrepte greseala si să fie o decizie care să solutioneze și aplicarea Deciziei 51/2019 a ICCJ, dar pentru asta iți trebuie curaj si viziune managerială.

In interpretarea normelor legale, ICCJ a concluzionat:

La data intrării în vigoare a prezentei legi( 153/2017), reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.

Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.

În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.

Motivarea ANP pentru neacordarea corectă a salarizării polițiștilor de penitenciare are la pază premiza falsă a unei motivări prin avansarea anuală in cadrul aceleași functii. Tradus pentru toată lumea, asta ar fi asa:

Desi din prima zi de muncă in care ti se stabilesc sarcini și responsabilități prin fișa postului, angajatorul ti-ar fi datorat pentru munca prestată 3000 de ron, insă nu ți-i dă din prima , ca să nu te obișnuiești prost. Iți retine 1000 de ron pe care ti-i inapoiaza anual, in rate ( 0.10 la coeficient ) sub pretextul fals al promovării unui sistem de motivare.

Constitiția României , CCR și ICCJ, in acord cu viziunea noastră, ii contrazic: la muncă egală, drepturi egale.

Din punctul nostru de vedere, pentru supraveghetorii care execută serviciul pe sectii, agenții de pc,ag din foisoare , psihologi, juristi, contabili, educatori etc, remuneratia trebuie să se facă la nivelul maxim al funcției,ml diferența să fie dată de sporul pentru vechime,fidelitate etc, insă coeficientul trebuie să fie la maximul functiei pentru toți.

Dar pentru a face un management corect in relației cu angajatul iți trebuie in primul rând curaj.

Dezavuăm slugărnicia in detrimentul respectării drepturilor angajaților, respingem ipocrizia celor care se aliniază curentului generat de alinierea viziunilor manageriale care nu au la bază legislatia , ci doar păreri urechiste.

In partea noastră de responsabilitare am avut și avem curaj, indiferent de presiunile la care sunt supuși.