Sedintă grup de lucru pentru Decizia 51/2019 a I.C.C.J.

Publicat în FPP

In data de 18 06 2021, timp de aproximativ 3 ore, au avut loc dezbateri in cadrul grupului de lucru pentru aplicarea Decizie 51/2019 a I.C.C.J.

Așa cum anuntam anterior, nu vom pierde timpul in lucruri inutile, grupul deja functiona din Aprilie 2020, perioada in care nu a avansat aproape deloc spre ceea ce ar trebui să insemne aplicarea principiului la muncă egală drepturi egale.

Intre timp, anul acesta a apărut o noua Decizie a ICCJ , nr. 8/2021, care intărăște Decizia nr.51/2019.

Poziția noastră a fost și va fi fermă, in acord cu Decizia Curtii Constitutionale a României nr. 129/ 10.03.2016, ” pentru muncă egală, drepturi egale”.

Potrivit doctrinei dreptului muncii, pentru cel care prestează o activitate, salariul/remuneraţia reprezintă un raport între efortul depus şi câştigul obţinut. Din punct de vedere juridic, prestarea muncii şi salarizarea sunt obligaţiile principale ce rezultă din încheierea raportului juridic de muncă. Unul din principiile sistemului de salarizare din dreptul naţional, rezultat din art. 41 alin. (4) din Constituţie şi din art. 6 alin. (3) din Codul muncii este acela că, „pentru muncă egală sau de valoare egală, plata trebuie să fie egală”. Or, acest principiu de ordine publică, constituţională, exclude orice discriminare în materia salarizării, astfel încât diferenţierile de salarizare la acelaşi angajator nu se justifică, motivează CCR.

Așa cum intelegem noi interpretarea Deciziei 8/08.02.2021, angajatorul trebuia să facă reincadrarea pe functii atunci când s-a aplicat salarizarea din legea 153/2017 si să salarizeze angajatii la nivelul maxim al functiei, fiind o propunere pe care o sustinem si acum, pentru a face posibilă aplicarea tehnica a Deciziei nr. 51/2019, varianta a doua fiind reformularea incadrărilor , de ex agentii să fie pusi pe agenti operativi in cadrul careia sa fie ag 1 , de ex ( supraveghere, evidenta, sefi puncte de lucru etc , cu coeficient unic maxim, 2.90), agent operativ 2( escorta etc), agent operativ 3 ( agent paza perimetru etc), toate aceste functii urmand a avea un coeficient unic, maxim si nu o plaja de la un minim la maxim, cum e in prezent.

La data intrării în vigoare a prezentei legi( 153/2017), reîncadrarea personalului salarizat potrivit prezentei legi se face pe noile funcții, grade/trepte profesionale, gradație corespunzătoare vechimii în muncă și vechime în specialitate/vechime în învățământ avute, cu stabilirea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare și indemnizațiilor lunare potrivit art. 38.

Până la aplicarea integrală a prevederilor prezentei legi, pentru personalul nou-încadrat, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, inclusiv pentru personalul promovat în funcții sau în grade/trepte profesionale, salarizarea se face la nivelul de salarizare pentru funcții similare din cadrul instituției/autorității publice în care acesta este numit/încadrat sau din instituțiile subordonate acestora, în cazul în care nu există o funcție similară în plată.

În aplicarea prevederilor alin. (1), în cazul instituțiilor sau autorităților publice aflate în subordinea aceluiași ordonator de credite, având același scop, îndeplinind aceleași funcții și atribuții, aflate la același nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul salariului de bază/indemnizației de încadrare se va stabili la nivelul maxim aflat în plată din cadrul tuturor acestor instituții sau autorități publice subordonate.

Astăzi s-a prefiguat ce deja se intelegea. Nimeni din ANP nu este suficient de puternic să isi asume o decizie, având in vedere impactul bugetar invocat ( care nici macar nu este cuantificat).

ANP profită de faptul de deciziile ICCJ nu sunt obligatorii pentru institutii, ci sunt obligatorii pentru instanta care judecă procese cu acest obiect și prin modul in care se exchivează impinge solutionarea acestei divergente către instanta, asteptând ca sindicatele sa deschida procese, ceea ce ar suspenda revendicarile pănă la solutionarea cauzelor.

Ce trebuie să stie si să invete ANP este ca atunci cand ICCJ dă sdecizii care vin in contradictie cu legislatia care guvernează activitatea institutiei , de urgent trebui să pună in acord legislatia proprie cu vointa instantelor, insă desi deczia e din anul 2019 nici pana in prezent nu a miscat nimic in acst sens. In rest, ANP functioneaza impecabil.

Dupa experienta cu Statutul care era facut parf de articole vizibil neconstitutionale si nimeni din ANP nu a mioscat un deget sa corecteze neregulile pana cand sindicatele i-au obligat in cadrul proceselor civile care au transferat cauze la CCR, nici de aceasta data, acest aparat greoi, nu se misca decât după lupte grele.

Pănâ la instanta mai avem o entitate, comisia tripardida de la nivelul Ministerului Justitiei, asa ca aazi am propus membrilor grupului să mutăm divergenta acolo, ministrul justitiei fiind ordonator principal de creite si ar trebui să devină actor in acest grup de lucru, pentru solitionarea acestei divergente.

In functie de pozitia MJ, hotaram daca luam calea protestelor sau/si a instantelor.