D.G. produce un adevărat tsunami in structurile de apărare!

Publicat în FPP

In data de 13.08.2021, prin adresa nr. 47.836, directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor dispune directorilor penitenciarelor să suspende , până la noi dispoziții, ” rezoluționarea” oricăror solicitari de incetare a raporturilor de serviciu prin pensionare, având ca temei clasarea ca Apt Limitat.

Exiva directorului general bate legea , cât și autoritatea experților din comisiile de expertiză medico- militară a capacității de muncă.

Fiind 36 de directori imputerniciti, in prag de examen, cum credeți că se va aplica adresa? Evident că va fi pusă in aplicare, desi cei in cauză pot uzita de prevederile art. 4, alin.3, din Legea 145/2019, sens in care răspunderea va fi in solidar.

In mod normal o astfel de abordare, intr-o țară sănătoasă, nici măcar nu putea fi luată in calcul. Un drept stabilit prin lege poate fi modificat, suspendar , sau anulat, tot printr-un act de acelasi rang, dar la noi un sef de institutie este echivalentul Parlamentului.

Art.1 din Legea 223/2015, prevede: ” Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare este garantat de stat și se exercită, în condițiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.

Art. 2

Principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat sunt următoarele:

a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta;

b) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege;

c) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

d) principiul incesibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parțial;

e) principiul autonomiei, bazat pe organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

f) principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei.

Art.4

Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activității specifice sistemului de apărare, ordine publică și securitate națională, interzicerea sau restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți din Constituția României, precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții sau decesului.

Art.5

1) Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special și exercită controlul aplicării acestora.

(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari se asigură de la bugetul de stat, prin bugetele instituțiilor prevăzute la alin.

Art.6

Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale.

Art.14

În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:

a) pensia de serviciu;

b) pensia de invaliditate;

c) pensia de urmaș.

Art.15

Pensia de serviciu poate fi:

a) pentru limită de vârstă;

b) anticipată;

c) anticipată parțială.

Art.16 1) Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă;

b) au o vechime efectivă de cel puțin 25 de ani, din care cel puțin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

(2) Vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă, prevăzută la alin. (1) lit. a), este de 60 de ani. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Art.17

1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care îndeplinesc cumulativ condițiile de vechime prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b), au împlinit vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă diminuată cu 5 ani și se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

(2) La acordarea pensiei de serviciu anticipate, diminuarea vârstei standard de pensionare cu 5 ani prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art.18 1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, în activitate, care au o vechime efectivă de minimum 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani vechime în serviciu, și care se află în una dintre următoarele situații:

a) sunt trecuți în rezervă ori au încetat raporturile de serviciu, ca urmare a reorganizării unor unități și a reducerii unor funcții din statele de organizare, precum și pentru alte motive sau nevoi ale instituțiilor din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale;

b) sunt trecuți în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.

Art.36

9) Deciziile medicale asupra capacității de muncă, precum și deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive și executorii.

Art.37 Constituirea, organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naționale, ministrul afacerilor interne, ministrul justiției și directorul Serviciului Român de Informații.

Art.61 1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredințat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială.

2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptățite, până la emiterea deciziei de pensionare.

3) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:

a) la unitatea militară/inspectoratul județean/structura sau direcția județeană de informații/instituția sau unitatea, după caz, din care a făcut parte persoana la data trecerii în rezervă ori direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu odată cu îndeplinirea condițiilor de acordare a unei pensii;

4) Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de pensionare, însoțită de actele doveditoare, se transmite de către structurile prevăzute la alin. (3), în termen de 30 zile de la data depunerii, la casa de pensii sectorială, în funcție de ultimul loc de muncă.

5) Pentru militarii și funcționarii publici cu statut special care aparțin Ministerului Justiției, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Telecomunicații Speciale, dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii sectorială aparținând Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne sau Serviciului Român de Informații, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.

Art.62

1 ) În vederea stabilirii pensiei militare de stat, organele prevăzute la art. 61 alin. (3) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere și exactitatea datelor înscrise.

3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabilește prin ordin comun al ministrului apărării naționale, al ministrului afacerilor interne și al directorului Serviciului Român de Informații, emis în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Așa dar, legea este foarte clară și nu dă niciun drept directorului general al Administrației Penitenciarelor să suspende, sau modifice procedura de lucru , sau termene, acesta fiind stabilit la 30 de zile de la data la care angajatul depune cererea de pensionare și actele doveditoare, restul sunt pe lângă lege.

Nu este prima data când conducerile care s-au succedar la ANP incalcă legea, dovezile fiind procesele pe drepturi câștigare, insă, de această dată acest demers a depăsit granitele penitenciarelor și a rezonat si in celelalte structuri din domeniul sigurantei naționale, prime reactii venind, paradoxal, nu de la sindicatele din sistemul penitenciar , ci de la ce din MAI, aceștia constientizând efectul de domino a unei astfel de inițiative:

Federația Polițiștilor de Penitenciare nu a fost consultată pentru un asemenea demers, nu si-a dat acordul si nu susține acest demers, in această formă. In data de 13.08.2021, printr-un mesaj am fost informați despre adresa ce deja fuseze trimisă in unităti.

Evident că in sistemul penitenciar sunt și oameni care nu sunt cinstiti si abuzează de această lege, dar aceste cazuri trebuie tratate punctual și ferm, acolo unde sunt dovezi clare de incălcări ale prevederilor legale trebuie să se aplice in mod ferm legea( sesizări la parchet, comisii disciplină etc). Nu putem indrepta abuzurile folosind tot abuzurile.

Situația actuală reclamă 1000 de persoane care si-ar fi obtinut Apt Limitat, ANP spune că stau cu ele in buzunar pentru orice eventualitate și nu e in regulă.

Evident că dacă acestea sunt obtinute in mod ilegal, chiar nu este in regulă si trebuie făcut ceva, dar nu asta e calea.

Federatia Politistilor de Penitenciare s-a dezis și se dezice de astfel de comportamente, a făcut numeroase sesizări la ANP, cu cazuri si dovezi punctuale ale unora care au auzat acest drept, din pacate ANP, a fost complice la astfel de situatii, directorii de directii au dat avize si directorul general a aprobat schimbari ale locurilor de muncă, mai precis la ture, pentru 6 luni, cu scopul de a-i favoriza pentru pensionare. In urma plângerilor punctuale ANP a făcut zid in jurul reclamatului și l-au protejat.

Dacă astăzi sunt, asa cum reclamă ANP, 1000 de angajati cu situatii de pensionare ” ciudate” , singurii vinovati principali sunt conducătorii ANP, pentru că au favorizat și incurajat acest comportament.

Istoria recentă ne relevă ofiteri din cercul de apropiați ai conducerilor ANP care au fost imputerniciti pe functii cu mult peste capacitatea lor, detasati, schimbati de functii , recompensati cu 50% timp de 6 luni, in timp ce unitătile pe care le păstoreau aveau probleme grave ( evadari, puneri in libertate in mod eronar, sinucideri in grup ect) toate având ca scop si crearea unor conditii false de pensionare.

La ultima intâlnire tripartidă de la MJ am propus ca subiect de discutie, și il voi readuce in actualitate, analiza activității direcțiilor de specialitate din ANP, unul dintre motive fiind si starea actuală a sistemului, dar nu numai.

Unde erau directiile când acest flagel inflorea in sistemul penitenciar? Cum de la 1, 2 s-a ajuns la 1000, intr- un timp așa de scurt?

Erau tot acolo, in Maria Ghiculeasă si in loc să protejeze instituția au protejat grupurile de interese.

După ce toți STABII anp-ului si-au făcut condiții favorabile de pensionare, unii pensionându-se, violând, nu abuzând , legea, conducerea ANP incepe marea luptă cu corupția.

Ministrul Justiției, dacă vrea să facă ordine in sistem , prima măsură serioasă pe care trebuie să o ia ar fi ca DPCTMP să devină independentă fată de conducerea ANP și să treacă in subordinea MJ. Până atunci multe dosare vor zace prin sertarele din Ghiculeasa si sistemul se va târâ , cum se târăște de ceva ani.

Că să aibă credibilitate și eficiența acest demers de curățare ar trebui să inceapă chiar din ANP, aparatul central, dar nu se va intâmpla niciodata pentru ca acest aparat central este căpusit de la parter si pâna la et.6.

Dacă un serviciu nu e condus de soț, e condus de soție, sau de soră, frate, unchi, văr si când incep concediile trec la comandă amantele.

Dacă cineva ia treaba asta in serios si face o cercetare o să constate că peste 50% sunt rude si pana la 75% cumetrii, nasi, fini, așa că la cine să te plângi și cu cine să incepi reforma in ANP, drept pentru care, toti care s-au perindat pe la conducerea ANP au simulat reforme prin penitenciare, cu scopul de a tine ANP departe de o reformă adevărată.

De Vineri și până azi am primit sute de telefoane, unii imi povesteau că in spatele acestui demers sunt răfueli intre elefanții ANP-ului, alții că situația e ingrijorătoare din perspectiva resurselor umane si că 1000 de angajati au Apt Limitat, stau cu el in buzunar si dacă e să fie ceva nasol il pun pe masă, cert e că ceva pute; și pute asa de urât că mirosul a ajuns si la colegii nostri din structura de aparare si asta nu ne face cinste.

https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L120&an_cls=2020

MAPN si așa nu prea ne dorea la masă, să nu fie asta motivul prin care să ne tragă scaunul.

O variantă plauzibilă ar fi că pentru a bloca pensionarea celor 1000 de pensionabili, suspendarea ar fi dublată de modificarea legii 223/2015.

In concluzie, suntem de acord că legea este abuzată de către unii oameni fără scrupule, ANP a incurajat acest comportament și in prezent trebuie făcut ceva, insă nu suntem de acord ca din cauza unor privilegiati să sufere un sistem.

Cazurile trebuie tratate punctual și ferm!