Ești mai bun decât vor unii să pari!

Publicat în FPP

Există șefi care te inalță, prin atitidine și incurajările lor, există insă, din pacate , și șefi care te țin apăsat spre sol și care îți tot repetă , prin gesturi, atitudini și cuvinte, că ești mult mai mic decât ești in realitate.

Și nu fac asta ca să confirme o realitate ci ca să te facă să stai in anonimat , să crezi că ești IOBAG și că asta iți este menirea; să servești dorintele altora si sa nu speri la mai mult.

Eşti atât de puternic sau slab pe cât crezi că eşti, nu cât eşti de fapt. Puterea ta poate fi infinită, dar dacă tu o limitezi, te foloseşti doar de ceea ce crezi că ai. La fel, slăbiciunea ta poate fi uriaşă, dar dacă nu ştii de ea, se prea poate să te porți ca şi când nu ar exista.
Limitele durerii sunt stabilite de tine: nu poate nimeni să vină să îți spună ” nu are nimic, fii puternic şi îndură!” Doar tu ştii până unde poţi merge şi din ce punct nu mai mergi, ci te târăşti.
Sufletul omului este al lui cât îl recunoaşte, iar profunzimea cât îşi dă voie să o pătrundă el cu mintea şi simţirea.
Pentru unele răni se poate să ai nevoie de o viață să le vindeci, şi asta nu te face slab, ci puternic. Asta nu te face prost, ci înţelept. Şi nu poate veni vreodată cineva să îţi spună cât de puternic sau slab eşti tu. Pentru că tu eşti şi trăieşti din tine şi doar tu ai bătătorit drumul către vindecare. Tu decizi când, cine şi ce e prea mult sau prea puţin. Dacă decizia ta e bună pentru ceilalţi? Răspunsul e: nu întotdeauna. Doar că dacă te respecţi pe tine, şi ceilalți au şansa la respect din partea ta. Dacă însă nu o faci şi e vorba despre ce cred ceilalţi, nu vei putea respecta pe nimeni, dacă nu ai început cu tine însuţi.
Sufletul tău, durerea ta şi vindecarea ta sunt doar treaba ta. Când devin treaba altcuiva, nu îți mai aparţin..şi nu mai ştii cine eşti”.