Intâlnire la M.J.

Publicat în FPP

In data de 18.01.2022, incepând cu orele 11, a avut loc intâlnirea dintre conducerea MJ/ ANP și cea a federațiilor reprezentative din sistemul penitenciar pe tema revendicarilor sindicale:

  1. Aplicarea legii salarizării 153/2017,
  2. Indexarea pensiilor militare.
    Federatia Polițistilor de Penitenciare a susținut ca elaborarea și modificarea actelor normative din domeniul apărare, ordine publică și securitate națională, aici fiind inclusă și poliția penitenciară (cadre active, cadre militare în rezervă și în retragere) cum sunt, în principal, legea salarizării, statutele personalului din MApN, MAI, MJ – ANP etc, legea salarizării și legea pensiilor militare de stat, să cadă sub incidența art. 118, coroborat cu art 115, din Constituția României, ca legi organice, neatacabile prin acte normative guvernamentale de tip OUG.
    După cum se cunoaște, conform art. 118,
    (1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.
    (2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.
    (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.
    Am solicitat, de asemenea, să se facă demersuri și să se sustină instituirea aceluiași tratament juridic și pentru rezerviștii militari ca în Decizia Curții Constituționale a României nr. 20/2000 în urma sesizării înaintată de judecătorii Curții Supreme de Justiţie (actuala ÎCCJ), cu referire la sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
    Curtea Constituțională reține faptul că cel de-al doilea spect de neconstituționalitate sesizat este întemeiat, precizând următoarele:
    … Astfel pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca şi pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilitatii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratura sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor, respectiv militarilor care, în privinta totalului vechimii lor în munca, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratura sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu consta, atât în cazul magistraţilor, cat şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data iesirii la pensie. În plus, în ceea ce priveşte acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplică un spor de 10% până la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii şi a activităţii meritorii de ordinul „Meritul Militar”, conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.
    Constatând ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.
    Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natura să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţa cat mai apropiat de cel avut în timpul activităţii…
    ….Un alt element comun care justifica în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuţiilor lor militarii şi magistraţii, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma şi dreptul de a folosi, în condiţiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul magistraţilor, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora şi al familiilor lor de a fi protejati în situaţiile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor ameninţări. De asemenea, art. 129 din Constituţie prevede că „Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor”, iar în aplicarea acestor dispoziţii constituţionale art. 143 din Legea nr. 92/1992, republicată, stabileşte obligaţia Ministerului de Interne în acest sens.
    Pozitia M.J , ca o concluzie:
    Revendicarile sindicale sunt pertinente M.J . va face tot ce poate pentru a le sustine in Guvern, Parlament și cualitia de guvernare.

Suntem constienți că rezolvarea revendicărilor nu poate fi făcută de aici, ci este o vointa a partidelor de guvernare, insa este foarte importantă si pozitia ministrului de resort asa că ne pregătim de pichetarea Guvernului im 02.02. 2022, urmată de pichetarea celor 3 partide de guvernare.