Abordări cu privire la neregulile de la Serviciul Psihologia Personalului din A.N.P.

Publicat în FPP

Federația Polițiștilor de Penitenciare, urmare a numeroaselor reclamații cu privire la funcționarea defectuoasă a Serviciului Psihologia Personalului din Administrația Națională a Penitenciarelor , a sesizat directorul general al A.N.P. cu privire la aceste nereguli.

Raportat la această sesizare directorul general al A.N.P. a demarat o cercetare insă până la această dată nu ne-a comunicat rezultatul cercetării.

In paralel, in data de 10.02.2022, cu ocazia intâlnirii lunare dintre A.N.P. și cea a federațiilor reprezentative, acest subiect a fost abordat in mare, presedintele Federației Politistilor de Penitenciare aducând argumente tehnice cu privire la fundamentarea reclamatiilor, directorul general acceptând că sunt probleme in funcționarea acestui serviciu, comunicând și organizațiilor sindicale viziunea cu privire la remedierea lor. Aparent, credeam că toți am inteles nevoia unei analize serioase a ultimelor evaluari psihologice, insă adresa nr. 23609/SC/10 02 2022, trimisă Federației Politistilor de Penitenciare la data de 11.02.2022, nu prea este in acord cu ce s-a discutat/asumat.

Continuăm demersul , in ciuda tuturor eforturilor intreprinse de A.N.P. de a deturna atenția prin centrarea pe persoane și nu pe problemele care put de la zeci de km distanță , sens in care am revenit către A.N.P. , demersul fiind acela de a lămuri lucrurile până la capăt și de a nu fi lăsate agățate ca in trecut, fapt ce a dus la perpetuarea și amplificarea lor, cu consecința ca in prezent testarea psihologică este , in mod anormal, cea mai importantă probă din procesul de recrutare si promovare a personalului, dar și un elemnt de vulnerabilitate care viciază procesul de selecție/promovare.

Din analiza adresei transmisă de către A.N.P. Federației Polițiștilor de Penitenciare deducem că:

  • ANP recunoaște cu o jumătate de gură că sunt probleme la Serviciul Psihologia Personalului , prin acceptarea faptului că o mare parte din cele semnalate de către federația noastră trebuie investigate și clarificate, nu menționează nimic despre posibilele deficiențe ce ar fi putut exista la testarea psihologică a candidaților pentru funcțiile de directori de penitenciare, cu toate că in petiție am solicitat in mod expres o cercetare a modului in care s-a desfăsurat această testare,
  • ANP ne comunică că pentru evaluarea psihologică, Serviciul Psihologia Personalului folosește probe psihologice psihometrice ( chestionare, teste) și nepsihometrice ( observația, interviul psihologic, metoda biografică etc) , că incepând cu anul 2007 probele psihometrice achizitionate pentru evaluarea in scopul selecței de personal sunt validate de către C.P.R, că in structura de personal a SPpP din A.N.P. sunt incadrați doar 7 psihologi, dar ezită să ne comunice in ce pondere probele psihometrice și nepsihometrice decid avizul psihologic, ezită să ne comunice câti psihologi au dreptul legal de a folosit probele psihologice licențiate,
  • Tot ANP ne furnizează numărul enorm de testări psihologice efectuate de către Serviciul Psihologia Personalului din A.N.P. ( 3.056 DE TESTĂRI IN ANUL 2019, 9.170 de testări in anul 2020, iar pentru anul 2021 ne furnizează doar testările realizate pentru sursă internă, 997 de testări, numărul de testări pentru sursă externa nu ne este furnizat, apreciem că depășeste cu mult cifra de 20.000 de testări psihologice. Fiecare candidat care a trecut pe la testarea psihologică a constatat pe propria piele că o testare durează in medie 4 ore , iar cu accesul in unitate timpul se duce undeva la 5-6 ore. In conditiile in care structura de personal este doar de 7 psihologi, care au fost ajutați și de către colegii psihologi din reintegrare, angajati pentru oferirea de asistență psihologică a deținuților, dar care, așa cum rezultă din adresă , au fost folositi mai mult să sprijine activitate și nu să ofere avizul psihologic, credeți că a fost posibil realizarea reală a acestor evaluari psihologice? Un calcul simplu, pentru anul 2020, unde avem date concrete furnizate de ANP, 3.056 de testari x 5 ore = 15.280 de ore alocate testărilor : la 8 ore/zi = 1910 zile : 7 psihologi = 272 de zile de testare. Pentru anul 2022, dacă aprecierile noastre sunt aproximative, 20.000 de candidati x 5 ore = 100. 000 de ore : 8 ore /zi = 12.500 de zile : 7 psihologi = 1.785 zile necesare testarilor : 350 zile /an = 5 ani și 1 lună care ar fi fost necesari testării psihologice din anul 2022. Este in acord cu normele Colegiului Psihologilor din România acest mod de lucru? Avem parte de testări psihologice reale care să exprime intr-o normalitate acceptabilă avizele emise, sau viziune managerială impusă a afectat in mod grav procesul de selecție?

Sunt ipoteze, care pornesc de la reclamțiile condidaților si care generează suspiciuni rezonabile față de care se așteaptă răspunsuri ferme , argumentate și asumate.

Conform art. 12 din Legea nr.145/2019, este obligația A.N.P să garanteze aplicarea principiilor de egalitate, merit, capacitate profesională și de transparență ,iar faptul că un serviciu a grșit, trebuie asumat și indreptate erorile care nu trebuie decontate de către angajatii sistemului penitenciar care au avut , sau au, calitatea de candidați.

In exercitarea funcțiilor manageriale tot auzim sloganul : „Eu decid și imi asum „, insă nu am cunoscut nicio asumare reală in cazul unui eșec ; ți ce se intâmplă la Serviciul Psihologia Personalului poate fi un eșec.

Organizațiile sindicale sunt implicate in garantarea accesului tuturor membrilor de sindicat la drepturile prevăzute Legea 145/2019, privind Statutul polií;tilor de penitenciare , un element esețial fiind respectarea principiilor care guvernează funcíția de politist de penitenciare, iar art. 5 prevede:
    Exercitarea funcţiei publice din sistemul administraţiei penitenciare se conduce după următoarele principii:
    a) supunerea deplină faţă de lege;
    b) respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, în condiţiile prevăzute de lege;
    c) egalitatea şanselor, pe baza meritelor şi capacităţii profesionale;
    d) responsabilitate şi imparţialitate;
    e) eficacitatea şi îndeplinirea atribuţiilor în interes public;
    f) eficienţă în utilizarea resurselor;
    g) ierarhia organizatorică şi funcţională.

ART. 6
    (1) Valorile etice în sistemul administraţiei penitenciare sunt: integritatea, obiectivitatea, transparenţa, receptivitatea şi responsabilitatea profesională.
    (2) Personalul din sistemul administraţiei penitenciare va promova şi va respecta principiile şi valorile etice ale serviciului public în activitatea profesională şi în relaţiile cu cetăţenii, precum şi măsurile legale referitoare la transparenţa decizională, conflictul de interese şi incompatibilităţi.

Polițiștii de penitenciare tratați chiar mai rău decât deținuții in cazul testărilor posihologice.

Un detinut evaluat de către psiholog are dreptul și i se inmânează , la cererea acestuia, copii de pe concluziile evaluărilor psihologice.

Un politist de penitenciare, impotriva tuturor solicitărilor i se respinge toate demersurile făcute pentru a obtine niste explicatii pertinente, răspunsul vine sec pe site- Inapt, se mentine avizul, iar de copii nici nu incape discutie.

De ce? Dacă toate sunt corecte, de ce atâta secretomanie?

De ce in cazul contestațiilor nu se face reevaluarea candidatului, cum e normal si cum e in altă parte ci o 2 psihologi reanalizează protocoalele de evaluare si atat? Cine garantează ca testele de personalitate, date pe calculator, nesemnate și nelistate sunt chiar cele pe care candidatul le-a sustinut?

Cum poate proba candidatul că a fost tratat in mod umil in cadrul interviului psihologic dacă acest interviu nu se filmează.

Si de ce nu se filmează testarea psihologică ca si celelalte probe( proba de calculator, sportivă, interviu, examen scris) dacă tot este supusă contestării?

Mergem doar pe increderea celor de la SPpP ?

Cum poate face dovada candidatul si cum poate verifica cei indreptătiti că lucrurile sunt intr-un fel sau altul?

Nu- i in regulă, chiar strică această maximă incredere acordată SPpP!

Examenele pentru ocuparea funcțiilor de directori de penitenciare este unul dintre cele mai importante examene din sistemul penitenciar pentru că aici se decide soarta penitenciarelor pentru următorii 4 ani, iar din punct de vedere al dialogului social, acest examen stabileste relatiile sindicatelor cu funcționarii care vor deveni parteneri de dialog ai sindicatelor , iar faptul că pornim la drum , in acestă relație, cu o mare suspiciune, nu face bine nici imaginii sistemului penitenciar, nici imaginii Ministerului Justiției și nici parteneriatului social, de aceea solicităm public ministrului justiției, pentru că la acest nivel este competenta de resurse umane pentru funcțiile de director, să iși asume rolul activ in tranșarea acestei SUSPICIUNI !