Situații critice in penitenciare!?

Publicat în FPP

Nu știm să răspundem la această intrebare, cu toate ca suntem asaltați cu fel de fel de intrebări, din toate părtile:

  • Știți de ce s-au deschis camerele de comandă din 16 unități penitenciare și camera de coordonare a incidentelor critice din ANP ?
  • Sunt informații că deținuții pregătesc ample revolte?
  • Stiți daca dacă de fapt asta e un exercitiu mascat de verificare a comunicării dintre camerele de comandă din unități si camera de comandă din ANP ca urmare a razboiului ce se pregăteste la granița României?
  • Se pensionează vre-un lot de șmecheri si trebuie să aibă ore suplimentare si rsld?

Acestea sunt doar unele dintre intrebările care ne sunt adresate zilnic de către angajații sistemului penitenciar.

Răspunsul nostru este unul cât se poate de clar:

NU, nu știm mai mult decât se scurge printre degete!

Nu există o comunicare reală intre ANP și sindicate in ceea ce privește situațiile sensibile care afectează starea de confort psihic a oamenilor, le modifică programul și le generează volum de muncă suplimentar.

Referitor la acest subiect știm doar că directorii de unități au primit ordinul de deschidere a camerelor de comandă pe whatsapp , cât și ordinul de retragere a punctelor de lucru exterioare, motivul putând fi oricare.

Am luat legătura cu câțiva directori pentru a ne lămuri:

La momentul asta nu pre se știe mare lucru, așa ni s-a cerut, asteptăm indicații de la dg.”

Și intre timp camerele au fost inchise, deținutii lasați la muncă, iar după câteva zile s-a revenit la starea inițială, camerele de comandă deschise, puncte de lucru exterioare inchise.

In lipsa comunicării, ca să găsim răspunsuri pentru membrii noștri de sindicat, pentru că incepuse să fie planificati in camera de comandă și nimeni nu știa ce să le spună ce au de făcut ( stai si tu acolo si dacă te sună cineva de la ANP le spui câte cazuri de covid sunt in unitate) am inceput să gândim logic, raportându-ne la procedurile aprobate, specifice camerelor de comandă și ne-am uitat și in jurul nostru, la politica actuală de gestionare a situație covid și nu numai și am dedus:

  • Conform manualelor de proceduri camerele de comandă se deschid pentru gestionarea unor situații critice in unitătile penitenciare , iar in acestea iși desfăsoară activitatea niște echipe speciale care au roluri clar definite.
  • in eventualitatea declanșării razboiului penitenciarele isi continuă misiunea lor de custodiere a detinutilor, deci nu vor fi implicate in mod direct in razboi,
  • conform declarațiilor oficialilor guvernului situația covid este una incurajatoare, se ia in calcul renunțarea la starea de alerta incepând cu 15 Martie 2022 ( Surse guvernamentale au declarat vineri, 11 februarie, că este analizată posibilitatea de a ridica starea de alertă instituită în urmă cu aproape 2 ani și prelungită de atunci, succesiv, în fiecare lună. În 15 februarie ar urma să se facă o analiză pentru a vedea de când se iau primele măsuri de relaxare, în condițiile în care de vinerea trecută numărul de cazuri scade constant. Renunțarea la starea de alertă este „luată în discuție, se analizează”, potrivit Digi24. Guvernul se uită la indicatori precum incidența, dar și cum evoluează boala în alte țări, în context internațional.În urmă cu două zile, premierul Nicolae Ciucă a declarat, la Antena 3, că după 15 februarie ar putea să fie ridicate anumite restricții, în funcție de evoluția pandemiei.„Nu vreau să mă antepronunț, am discutat cu domnul ministru Rafila și dânsul a spus că după 15 februarie, în funcție de datele pe care o să le avem atunci, vom putea să discutăm de măsurile care pot fi luate la nivelul guvernului”, a precizat premierul.La rândul său, ministrul sănătății, Alexandru Rafila, a declarat recent că este posibil ca la finalul lunii martie să revenim la normalitate.Dacă starea de alertă instituită la începutul pandemiei ar fi ridicată, atunci ar dispărea toate restricțiile existente. Altfel spus, masca de protecție ar putea să nu mai fie obligatorie. Prima dată, starea de alertă în România a fost instituită pe 15 mai 2020, la terminarea stării de urgență, iar de atunci a fost prelungită succesiv, în fiecare lună).

Neoficial știm:

  • Prin rotație ofițerii sunt planificați in camerele de comandă din unitățile penitenciare, intr-un program de 12 singura misiune fiind aceea de a număra cazurile de covid din unitate și de la raporta la ANP atunci când sunt sunați,
  • Prin rotație ofiteri din ANP sunt olanificati in camera privind gestionarea incidentelir critice din ANP aceștia având rolul să colecteze ” guvizii” din penitenciare,
  • Tot prin rotație, zilnic, ofiteri din ANP merg in toate unitățile in toate penitenciarele unde sunt deschise camerele de comandă si verifică dacă materialele de protectie si igienizare sunt distribuire si folosite si dacă starea de curătenie este corespunzătoare.
  • In paralel conducerea ANP si ce a unitătilor Penitenciare este olanificată zilnic la continuitate intr-un program de 12 ore, inclusiv in zilele de sâmbătă și duminică.

Fără să avem informații, dar analizând după gradul de desfăsurare al forțelor putem concluziona că sistemul penitenciar se află intr-o gravă situație de criză, nici măcar la revoltele din 2016 nu au fost deschise camerele de comandă și nu a fost mobilizată atâta resursă umană.

Să fie Coviduț asa de rău pe final de a băgat groaza in conducerea ANP, sau in spatele acestui demers fără precedent se află altceva?

Incă nu știm dar, analizând principiul managementului eficient deducem că:

  • Conducerea ANP și conducerile penitenciarelor vor avea o remunerație deloc de neglijat generată de rsld-urile din zilele de sâmbătă și duminică ( e bataie pe aceste planificări) și plata orelor suplimentare,
  • Foarte multi ofițeri sunt transformați in centralisti care au singura misiune de a număra ” guvizii” și de a-i raporta la ANP, in timp ce problemele reale au inceput să ne acapareze ( traficul de medicamente, substante interzise, telefoane , agresiuni intre detinuti, cresterea numărului de tentative de suicid etc) iar specialiștii sunt blocați in astfel de preocupari, inclusiv psihologii, asistenții sociali, educatorii , ofiteri achizitii, logistică, medical etc.

Ofiterul pentru sănătate și securitare in muncă, de ăsta a auzit careva?

Nu cumva acesta ar trebui să aibă un rol important in această situatie si să fie sprijinit de către personalul medical și operativ?

Directorul adjunct pază a fost deturnat de la adevărata lui misiune si transformat in comandantul comandamentului anticovid, un fel de colonelul Gheorghită, blocat in activităti medicale, pazei fiindu- i amputat cel mai important pion si ne mirăm de ce au crescut evenimentele negative. La fel se intâmpla si in cazul ofiterilor specialiști care au fost inrolati in aceasta ” gravă situație de criză”.

O să urmarim cu interes si numărul de ore suplimentare si sumele de bani generate din acestea si rsld, in ce cuantum și in buzunarele cui intră, că există o presiune teribilă de a se reduce acestea , dar de la agenti, chiar și cu consecinta afectării siguranței personale și a siguranței deținerii, pentru că smecheria e să le tii in procendul de 3 % , iar dacă crești acum pentru ofiterii și conducerile implicate in ” mega criză guvid” , trebuie să compensezi de undeva și de unde o poți face?

Exact, de la agenti.

Nu ar strica ca la sfărșitul acestei ” lupte” să fie cuantificat raportul beneficii- cost!