PURGATORIUL UNUI DIRECTOR !

Publicat în FPP

Când credeam că le-am vazut pe toate, vine realitatea , iți dă o palmă și te trezește brusc.

Nu, nu sunt efectele unei rachete rătăcite din războiul din Ucraina, sunt efectele deciziei unui director.

Deciziile manageriale pot imbrăca multe forme , de la acțiuni pro-active la lucruri lasate in voia sorții să se intâmpe , insă toate influențează, și atunci când iți influențează in mod major sănătatea și dreptul de a trăi intr-un mediu sănătos, este datoria noastră să ne apărăm oamenii de astfel de decizii manageriale, chiar și impotriva directorilor care pe față sunt protejați de cei care ar trebui să ofere un echilibru pentru că, dreptatea este despre analizarea faptelor și nu a oamenilor.

Există o cutumă perpetuată in Administrația Națională a Penitenciarelor in care Direcția Inspecție Penitenciară este indrumată să acționeze impărțind polițiștii de penitenciare in doua:

  1. Ai casei ( ai puterii),
  2. Restul.

Exemple sunt destule si nu credem că există polițist de penitenciare cu ceva vechime in state să nu cunoască cel putin un exemplu in acest sens.

Suntem increzători și credem că lucrurile tind să se extindă doar până in punctul in care propriul instrument te lovește in frunte.

In lipsa condiției unui curs de management, cineva ar trebui să-i invete câte ceva despre management, managementul nu e doar despre pază.

Reciclarea selectivă ar trebui să aducă bani la bugetul de stat, forma aceasta de gestionare a gunoiului menajer nu poate aduce decât amenzi.

România , in situațiile de față, prin Ministerul Justiției duce aprige lupte prin tribunalele din țară, dar și prin tribunalele internaționale să apere țara in procese cu cei care cer despăgubiri pentru nedreptățile făcute impotriva persoanelor și cele mai relevante, pentru domeniul nostru de activitate, sunt procesele pe condițiile de detenție.

România este in topul țărilor acuzate de CEDO pentru condițiilor de detenție , sens in care cetățenii României au plătit 320 milioane de lei in ultimii 20 de ani, echivalentul a aproximativ 64 milioane de euro.

CEDO, datorită numeroaselor procese, a emis si o Hotărâre Pilot pentru România, iar Ministerul Justiției depune forturi considerabile pentru imbunătățirea condițiilor de detenție scopul fiind protejarea României de condamnări.

Condamnările au ca fundament condiții necorespunzătoare de detenție , ceea ce implică cu prioritate lipsa unui spatiu minim / deținut, asistență medicașă, mucegai, gânaci , activități in aer liber etc.

Pe lângă acestea se pare că managementul moder, descris in petiția atașată , va atrage o altă condiție, de mediu , prin „gazarea”angajaților la locurile de muncă și a deținuților.

Toate au un inceput, chiar si procesele pe condiții de muncă ale angajaților și cred că vom avea primul proces cu Statul Român, prin M.J. /ANP pentru lipsa protejării vieții la locul de muncă.

UPTADE

Incepând cu data de 07.03.2022 a inceput operațiune de demolare și ascundere a urmelor purgatoriului din Penitenciarul Giurgiu și așa cum ne-am obișnuit responsabilii au descoperit și ceva legislație ce a fost incălcată și pentru a nu fi trași la răspundere au inceput să reconstituie și documente.

Unitățile penitenciare au angajate doi responsabili pentru speța data: ofițet MSU și ofițet SSM ,care au datoria legală să protejeze starea de sănătate a angajaților ,a mediului și aplicarea regulilor PSI, insă datorită fenomenului obedineței acestia se fac că nu vad lucrurile care sunt destul de evidente.

In sistemul penitenciar ar trebui să se aplice O.M.A.I. 163/2007 și decizia directorului general al A.N.P. privind Instrucțiunea nr.569 din 27 octombrie 2008 , privind desfãşurarea activităţilor de apărare împotriva incendiilor în sistemul administraţiei penitenciare insă acestea sunt descoperite doar in caz de petiții , sau incidente.

Prin adresa nr. 3354/PGGR/04.03.2022 directorul Penitenciarului Giurgiu ne comunică un lucru halucinant. A ars gunoiul pentru a scădea factura la utilități, respectiv ridicarea gunoiului și că persoanele responsabile MSU și PSI au eliberat autorizație de lucru pentru foc, incercând să ascundă faptul că materialele arse sunt tocmai cele care erau destinate reciclării , peturi, si care au cel mai mare impact asupra stării de sănătate a angajatilor si asupra mediului.

Cu siguranță că venind fumul gros peste ei au inceput să reconstituie documente insă, conform prevederiloe art.24, alin.2, din Instructiunea nr. 569/2008, permisul de lucru cu foc deschis este valabil o singură zi, sens in care ne asteptăm ca ofiterul PSI să fi eliberat 365 de permise de lucru cu foc deschis pentru anul 2021 și 63 de permise pentru anul 2022, acestea fiind doar problemele pe PSI, fără să mai luăm in calcul si prevederile art. 19, alin.1.

Din punct de vedere al MSU lucrurile sunt și mai grave pentru că resposabilitatea acestei functii este de a asigura starea de sănătate și protectie mediului in unitate și, desi a constatat acest lucru zi de zi, pentru ca din cauza vântului fumul era in toată unitatea, nu a făcut nimic.

Sigur că directorii care sunt sprijiniti de impărației nu vor păți niciodată nimic, chiar de ar da foc pușcăriilor din temelii, insă nici corect nu este fată de personalul unei unități să fie gazati zi de zi pe parcursul unui an si ceva, efectele fiinD foarte grave asupra agentilor din foisoarele de pază sub care funcționau aceste purgatorii improvizate, practic aceștia stăteau in foișoare ca șunca la afumat.

Urmărim cu interes finalizarea cercetării , curioși fiind de soluțiile prin care incă o dată A.N.P. ul va incerca să-și protejeze protejații.

Astăzi, 07.03.2022, ora 16.00, locurile in care erau organizate purgatoriile au fost desfiintate, arate si insămânțate, nici urma nu a mai rămas.

Ca directorul să iși spele păcatele față de angajatii și detinutii din unitate , pentru ca zi de zi, timp de 1 ani si 2 luni i-a gazat prin ardere de zeci de mii de peturi prin care a creat un mediu toxic, ar trebui ca in loc de iarbă să planteze copaci pentru oxigen.